This is default featured slide 1 title

This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 2 title

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 3 title

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 4 title

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 5 title

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

 

Category Archives: Politica

Analist de la Chişinău: Revirimentul religios românesc în Basarabia este iminent. Autocefalia Bisericii Ucrainei, un precedent şi pentru Republica Moldova

“Luna viitoare, la București va sosi Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu care se va întâlni cu Patriarhul României Daniel și va sfinți o catedrală ortodoxă. Observatorii internaționali consideră că cei doi prelați vor aborda și chestiunea teritoriului canonic de la est de Prut”, scrie analistul politic Petru Bogatu, de la Chişinău, într-un material de opinie de pe Deschide.md, în care abordează două teme de interes major: autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene şi amânarea vizitei în Republica Moldova a Patriarhului Moscovei Kiril.

Contramandarea vizitei lui Kiril la Chişinău a fost anunţată recent de preşedintele moldovean pro-rus, Igor Dodon, despre care Petru Bogatu spune că ar fi fost şi singurul care îl aştepta pe Patriarhul Moscovei.

Însă contextul propriu-zis e chiar mai complicat, explică analistul citat. “După cum scria deunăzi expertul american Paul Goble, fost analist CIA, în timp ce toată lumea e cu ochii pe diferendul inter-ortodox din Ucraina și Belarus, opiniei publice internaționale riscă să-i scape evoluțiile din Republica Moldova, unde de asemenea teritoriul canonic al ortodoxiei este în joc. Potrivit lui, la ora actuală cresc tensiunile dintre Mitropolia Moldovei, aflată sub controlul Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, autonomă, dar aparținând de Biserica Ortodoxă Română”, arată Petru Bogatu.

Articolul integral de pe Deschide.md – AICI

Anticoruptie.md | Dinu Plîngău: Plahotniuc transformă Republica Moldova într-o dictatură satelit a Turciei lui Erdogan

Răpirea cetățenilor turci, concesiile economice și politice regimului de la Ankara, vizita fastuoasă a lui Erdogan în Moldova, dar și înrăutățirea fără precedent a relațiilor cu Uniunea Europeană denotă faptul că Republica Moldova, condusă de Plahotniuc, se află în plin proces de reorientare geopolitică către regimurile autoritare.

Actualmente Plahotniuc implică și atrage regimul lui Erdogan în politica moldovenească și creează în acest fel condiții prielnice pentru implicarea Turciei în calitate de jucător geopolitic în regiune. Astfel, există riscul transformării Republicii Moldova într-o dictatură-satelit a regimului din Turcia condus de Erdogan.

Alianța cu Turcia riscă să fie fatală nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru Plahotniuc. La o anumită etapă, Erdogan va fi tentat să înlăture această guvernare, vulnerabilitatea căreia o cunoaște cel mai bine, și să instaureze un regim și mai loial față de interesele Turciei.

Orice regim autoritar sau dictatură instalată într-o țară mică, pentru a fi funcțională, are nevoie de o susținere și de protecție internațională din partea unor mari jucători. Puține dictaturi reușesc să supraviețuiască de sine stătător, mai ales în cazul unor state mici, și cu atât mai mult în cazul unor țări sărace cum este Republica Moldova. Dintr-o perspectiva istorică, perioada cea mai propice pentru ”dictaturile mici” era cea a Războiului Rece, atunci când orice entitate statală trebuia să adere fie la blocul comunist, fie la cel occidental. Unii dictatori foarte abili încercau să manevreze între cele două blocuri, reușind chiar să schimbe radical orientarea geopolitică doar pentru păstrarea și exercitarea propriei puteri. Chiar și istoria recentă abundă în exemple de acest fel. Un exemplu potrivit din spațiul ex-sovietic este regimul Lukașenko. Chiar dacă liderul belarus joacă extrem de abil în interesul țării sale în raport cu Federația Rusă, totuși, fără un sprijin economic, financiar din partea rușilor acordat începând cu anul 1994 regimului, fără prețurile avantajoase la resursele energetice oferite de Rusia, regimul carismaticului Lukașenko n-ar fi rezistat timp de 25 de ani. Acest interes și sprijin din partea Federației Ruse se datorează poziționării geopolitice strategice a Belarusului, care este situată între Occident și Rusia.

Să revenim la Plahotniuc. Interesul acestuia pentru o apropiere de Turcia este evident. El conștientizează faptul, că instaurarea și mai ales consolidarea unei dictaturi nu poate fi realizată pe deplin fără un sprijin extern solid sub aspect politic, economic, chiar și militar. Plahotniuc a încercat în acești ani, de nenumărate ori, cheltuind milioane de dolari prin firme de lobby, să obțină sprijin din partea SUA și UE pentru garantarea funcționării unui regim dictatorial, însă aceste demersuri au fost sortite eșecului.

Deschide.md | Vitalie VOVC // Săptămâna în care ne-am expulzat din umanitate

EXPULZAREA Afirm cu destulă convingere că expulzarea celor șapte cetăteni turci este, și de departe, cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Republica Moldova de la Independenţă încoace.

Timp de o săptămână s-au publicat multe materiale și am aflat suficiente amănunte atât despre persoanele expulzate, cât și despre actul expulzării propriu zis. Mai mult decât atât, ni s-a adus aminte și de relaţiille de prietenie cu regimul lui Erdogan care s-au dezvoltat vertiginos în ultimii ani.

Mi s-a creat impresia că autoritățile din Republica Moldova elementar nu și-au dat seama ce fac. Nu e o disculpare ceea ce zic. Dimpotrivă. O dovadă a inconștienței, incapacității de a se situa în spațiu și timp, o dovadă de impotență, inclusiv politică, o lipsă desăvârșită a unei grile valorice general umane.

Această expulzare ne trimite direct în anii terorii staliniste. Există limite și linii care nu pot fi depășite atunci când te consideri un stat ce-și revendică legitimitatea și dreptul de a exista. Această limită roșie a fost depășită. De acum încolo nu suntem doar un stat corupt. Suntem un stat care răpește oameni și îi trimite direct la închisoare. Trimite tații copiilor săi, căci copiii bărbaţilor expulzați sunt născuţi în Moldova şi sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Da, oficial, suntem un stat stalinist!

Ziceam că ei nu și-au dat seama. Unii din ei nici acum nu-și dau seama de gravitatea celor întâmplate. Dar nu doar ei sunt de vină. Ei sunt vârful firesc al unei piramide. O societate în care nu a mai rămas demult niciun reper valoric, nici de speţă veche, ţărănească, cu frica de a intra în gura lumii și cu rușine, cu frica de un dumnezeu din scripturi, nu din kremlinuri, nici de surginte mai livrești, cu onoare cavalerească, respect al cuvântului și demnitate. O societate în care toate rapoartele umane au ajuns pană la urmă monetizate și absolut totul se poate vinde, dar și cumpăra… O societate cu memorie instantanee, nici măcar de scurtă durată, care ține minte doar ceea ce i se arată în fața ochilor acum. Știți, exact cum zicea Dovlatov: „Da, Stalin a fost un potlogar, dar cine a scris patru milioane de denunțuri?”…

ŞTIRE-BOMBĂ: SUA au început să verifice acte privind delapidarea fondurilor oferite RM. Oligarhul Vladimir Plahotniuc, printre cei vizați

Oligarhul Vladimir Plahotniuc ar putea fi vizat într-un dosar în SUA privind delapidarea fondurilor oferite de FMI și Statele Unite pentru dezvoltarea țărilor cu democrație în devenire. Informația a fost făcută publică de către deputatul ucrainean Andrei Smirnov.

Totodată, acesta a declarat că în investigație este vizat și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko.

„Judecătoria Federală din Washington a transmis spre verificare documente financiare speciale în ceea ce privește persoanele implicate în furtul de fonduri guvernamentale din SUA derivate prin programe fictive de sprijin guvernamental și a criminalității organizate”, a spus Andrei Smirnov.

Potrivit deputatului ucrainean, materialele vor fi verificate timp de 25-60 de zile după care vor fi returnate și începută procedura de fond.

deputat ucraina

Adevarul.md : Faţada democratică a Moldovei s-a năruit odată cu invalidarea alegerilor din Chişinău

La 25 iunie, Curtea Supremă a Republicii Moldova a respins recursul candidatului opoziţiei pro-Europene unite, Andrei Năstase, confirmând astfel decizia din 21 iunie a Curţii de Apel de a invalida alegerile pentru funcţia de primar de Chişinău. Pe data de 3 iunie, Năstase a câştigat 52,57% din voturile exprimate de alegători în turul doi de scrutin; candidatul pro-rus, socialistul Ion Ceban, a pierdut cu 47,43%.
In pofida felicitărilor oferite iniţial contracandidatului său Andrei Năstase, Ion Ceban, în scurt timp, a contestat rezultatul alegerilor, dar fără a cere expres anularea rezultatelor scrutinului. Totuşi, deşi alegerile au fost considerate libere şi corecte de către observatorii naţionali şi internaţionali, o instanţă inferioară a anulat rezultatul alegerilor. Pe 19 iunie, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a decis invalidarea alegerilor locale noi invocând că îndemnul la vot ar constitui agitaţie electorală şi ar pune presiune pe alegători în ziua alegerilor. Deşi acestă practică a fost omniprezentă în toate scrutinele din ţara noastră, inclusiv în alegerile prezidenţiale câştigate de candidatul pro-rus Igor Dodon.
„Voinţa poporului exprimată prin alegeri libere şi corecte, valorile democratice, principiile statului de drept la care Republica Moldova sa angajat în relaţiile sale cu UE, nu au fost respectate.“
Astfel, pentru prima dată în istoria independentă a Republicii Moldova, justiţia a anulat rezultatul unor alegeri democratice. Sistemul de justiţie din Moldova este cunoscut pentru corupţia endemică şi pentru nivelul sporit al controlului politic. Este bine cunoscut faptul că şeful Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc, exercită o influenţă semnificativă asupra sistemului judiciar. El a numit şi a promovat numeroşi loialişti în poziţii cheie în cadrul instanţelor judecătoreşti, inclusiv la Curtea Supremă. Acest lucru îi permite să controleze procesul politic prin urmărirea penală a celor mai vocali adversari ai săi.
Împreună cu liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate Maia Sandu, Andrei Năstase este printre cele mai înverşunaţi critici ai lui Plahotniuc. Bazându-se pe o coaliţie largă de partide pro-europene şi având susţinerea a numeroase figuri proeminente ale societăţii civile, victoria lui Năstase a constituit o mare înfrângere pentru Plahotniuc. Oligarhul a avut propriul candidat în cursa pentru primărie – Silvia Radu, pretins independentă, însă a pierdut la un scor zdrobitor în primul tur. Plahotniuc apoi a pariat pe candidatul socialist, Ion Ceban în turul doi, atacându-l pe Năstase prin intermediul holdingului său media, la fel cum a făcut-o în alegerile prezidenţiale, când a subminat candidatura Maiei Sandu în beneficiul lui Igor Dodon.

Deutsche Welle | Moldova lui Plahotniuc: o dictatură construită pe absurditate

Guvernarea de la Chişinău se răzbună pe UE, alimentează sentimentul antieuropean în Moldova şi încearcă să amortizeze propagandistic lovitura de imagine pe care a primit-o din partea UE după retragerea încrederii.

După decizia Parlamentului European de a suspenda finanţarea Moldovei, urmare a invalidării alegerilor locale din Chişinău, câştigate de liderul opoziţiei anti-sistem Andrei Năstase, preşedintele PDM, Vlad Plahotniuc, a ameninţat oficial UE că guvernarea de la Chişinău nu va mai respecta „condiţionalităţile din diferite acorduri“, fără a preciza dacă se referă şi la Acordul de Asociere Moldova-UE. Nu a uitat să-şi mascheze furia faţă de UE după fraza îndrăgită a populiştilor: „PDM-ul se va baza pe interesele cetăţenilor“.
Iar vicepreşedintele PDM, Vladimir Cebotari, a numit marţi, în bătaie de joc, rezoluţia Parlamentului European „o hârtie“: „Noi nu avem nevoie de acestă rezoluţie ca să continuăm să ne onorăm angajamentele noastre. Suntem serioşi, pentru ca să nu avem nevoie de astfel de hârtii“. Alimentează ostilitatea faţă de UE Democraţii au emis şi un comunicat în care menţionează că rezoluţia Parlamentului European nu va avea efecte de ordin economic sau financiar asupra Guvernului şi nici asupra cetăţenilor Republicii Moldova. Iar ca să fie mai convingători au anunţat marţi un nou proiect grandios – apă potabilă şi canalizare pentru toate localităţile din ţară, asigurând că „bugetul de stat devine din ce în ce mai puternic“.
Demnitari PD-işti de prim rang au acuzat zilele acestea UE de presiuni (au spus că liderii UE le-ar fi cerut să se implice în treburile justiţiei în vederea validării alegerilor), de imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova: „Am fost şi eu sunat, la fel ca premierul Pavel Filip. Au fost anumite aluzii că trebuie să facem ceva pentru validarea mandatului de primar. Am întrebat ce trebuie să fac eu în calitate de preşedinte al Parlamentului? Să sun judecătorul? Eu nu pot să sun judecătorul, pentru că asta înseamnă dosar penal. Cum noi, politicul, să intervenim în actul justiţiei? (…) Bineînţeles că nimeni nu a zis direct să sun judecătorul, dar modalitatea prin care se discuta… încercaţi să faceţi ceva“, a explicat şeful Parlamentului, Andrian Candu, la un post TV afiliat PDM.
Acuzaţii halucinante: UE, vinovată că Plahotniuc a acaparat justiţia Mai mult, democraţii au acuzat UE că s-ar face vinovată de eşecul reformei justiţiei în Moldova pentru că UE a insistat ca această reformă să fie făcută. Asta chiar dacă ani la rând UE a atenţionat autorităţile de la Chişinău că mimarea reformelor în justiţie nu va trece. Mai grav, premierul moldovean a recurs la tertipuri lacrimogene, sensibile pentru a arăta cât de „rea“ este UE pentru că a sistat finanţarea Moldovei. El a spus că banii din asistenţa macrofinanciară a UE erau planificaţi pentru alimentaţia copiilor din şcoli şi grădiniţe şi pentru salariile profesorilor. Indirect, premierul pretins „pro-european“ a sugerat că acum copiii din Moldova vor rămâne flămânzi din vina UE, iar profesorii – săraci tot din cauza deciziei UE de a suspenda finanţarea – un cadou nemaipomenit, în an electoral, pentru stânga pro-rusă care, văzând că moldovenii votează geopolitic, şi-a concentrat toate eforturile propagandistice în a compromite UE şi a înclina balanţa electorală în favoarea socialiştilor pro-ruşi ai lui Igor Dodon. Indirect, gestul premierului PD-ist a trădat miza post-electorală a PDM-ului: o alianţă de stânga cu PSRM după alegerile parlamentare din toamnă.

Hotnews..ro | Analiza de Armand Gosu : Prizonerii lui Plahotniuc. Relațiile dintre România și Republica Moldova

[fragmente] … Între 2009 și până în 2013, Republica Moldova a fost poate cel mai important și de succes proiect de politică externă al României, cu obiectivul asumat de modernizare a statutului vecin și de apropiere de UE, implicit de România, singura poartă de acces către Vest. Ascultată inițial cu suspiciune și neîncredere, bănuită de agendă revizionistă ascunsă, vocea Bucureștiului a început foarte repede să conteze, iar atitudinea lui să fie apreciată în celelalte cancelarii. Premianta clasei Parteneriatului Estic, Moldova – grație și României – a devenit noua dragoste dar și consolarea Occidentului, dezamăgit de evoluțiile guvernării portocalii de la Kiev și lovit de “Ukraine fatigue”.

Între timp, după 2014, în cancelariile vestice s-a instalat “Moldova fatigue”. Din premiantul clasei Parteneriatului Estic, Moldova a devenit durerea ei de cap. An după an, începând din 2009, România a promovat, mai mult sau mai puțin discret, mai mult sau mai puțin inteligent, dosarul Moldova. A influențat, uneori chiar fără să vrea evoluțiile politice de la Chișinău. Bucureștiul dădea tonul în adoptarea unor poziții la UE sau în cancelariile vestice.

Astăzi, România a ajuns ținta reproșurilor diplomațiilor străine pentru criza din Republica Moldova. Însă, nu e clar în ce măsură România e responsabilă de degradarea dramatică a situației politice, economice, sociale din Moldova. Cum toți fug de eșec și nimeni nu vrea să-l deconteze, e și o doză de comoditate din partea cancelariilor străine care au asistat impasibile la degradarea situației de la Chișinău și au acceptat fără spirit critic toate narativele livrate de București, deși deveniseră evident că erau falsuri grosolane, iar astăzi aceleași cancelarii occidentale caută un țap ispășitor, pentru că mizeria nu mai poate fi ascunsă. Asta nu scutește clasa politică de la București, înalții funcționari din sistemul diplomatic și de securitate care au avut în grijă dosarul Moldova de un decont serios. Și, a doua etapă, după decont, e profilarea unei noi politici care să răspundă obiectivelor României și să readucă încrederea în capacitatea Bucureștiului de a evalua corect situația de la Chișinău și a propune acțiuni menite să consolideze reformele, precum și să readucă încrederea în Occident și în valorile lui tradiționale.

Cu Plahotniuc până la capăt!

La 4 martie 2016, printr-o altă decizie bizară, Curtea Constituțională a Republicii Moldova reintroducea alegerile prezidențiale, într-o republică parlamentară. Deși scrutinul prezidențial avea potențialul să spargă frontul anti-oligarhic, prin retragerea lui Năstase și susținerea acordată Maiei Sandu, gruparea pro-europeană, deși a pierdut alegerile, a ieșit întârită. În turul doi, de la 13 noiembrie, s-au confruntat pro-rusul Igor Dodon cu pro-europeana Maia Sandu. Parcă pentru a contrazice narativul Bucureștiului, Plahotniuc l-a susținut pe pro-rusul Dodon să câștige alegerile. Daniel Ioniță, numit la 23 mai 2016, de președinte Iohannis, ambasador al României la Chișinău, n-a mai ieșit cu nici un comunicat de presă și nici n-a explicat fractura logică a diplomației române. Deci, amenințarea rusească era valabilă doar în cazul în care liderii opoziție extraparlamentare Sandu și Năstase organizau demonstrații de protest. Atunci când Plahtoniuc l-a susținut pe pro-rusul Dodon să ajungă președinte, amenințarea rusească nu mai exista.

Bucureștiul a fost extrem de activ în anul 2016, în relația cu Chișinăul. S-au consemnat nenumărate vizite oficiale și încurajări. La 26 ianuarie, Pavel Filip vine la București, cerând deblocarea creditului de 150 de milioane de Euro, promis de România. Discuția cu Cioloș i-a dat mari speranțe, și pe bună dreptate. La 5 aprilie, subsecretarul de stat Răzvan Horațiu Radu, face o vizită la Chișinău, pentru a discuta “complexitatea procesului de armonizare legislativă cu dreptul Uniunii Europene”[32] . La 14 aprilie, un viceministru de Externe moldovean e primit la București de ministrul Comănescu și secretarul de stat Ioniță. Demnitarii români vorbesc, potrivit comunicatului MAE, de “evoluțiile pozitive înregistreate în ultimele luni în ce privește promovarea reformelor”. Comănescu l-a asigurat pe demnitarul moldovean că “România va acorda întreg sprijinul necesar pentru acțiunile de reformă… [Comănescu] a adăugat că progresele pe aceste teme sunt direct relevante pentru întrunirea în perioada următoare a condițiilor necesare transferării primei tranșe a creditului de 150 de milioane de euro oferit de România”[33] . O zi mai târziu, la Bratislava, cu ocazia GLOBSEC, Comănescu se vedea și cu ministrul moldovean de externe, Andrei Galbur, pe care l-a asigurat de “susținerea puternică” pe care România o acordă țării sale[34] . În luna mai are loc vizita de trei zile a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, la Chișinău. Cu această ocazie este fluturată din nou teza “consolidării stabilității” Republicii Moldova[35] .

Vârful acțiunilor de lobby diplomatic pentru consolidarea regimului Plahotniuc s-a înregistat în vara 2016, când ministrul Comănescu, însoțit de secretarul de stat pentru afaceri europene din ministerul francez de Externe, Harlem Desir, au vizitat Republica Moldova. Comănescu și Desir erau și co-președinți ai Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, inițiat de fostul ministru Baconschi, în ianuarie 2010. Acest tandem româno-francez pentru promovarea Republicii Moldova la Bruxelles n-a mai funcționat o perioadă. Dar, în urma vizitei lui Cioloș la Paris, unde a fost primit de primul ministrul al Franței, Manuel Valls, alături de care a semnat Foaia de parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral, acest Grup pentru Acțiunea Europeană a fost relansat, iar cei doi miniștri, Comănescu și Desir, au vizitat orașul Chișinău la 16-17 iunie. Mesajul la întâlnirea cu președintele Timofti și cu primul ministru Filip era același: “consolidarea stabilității”. Până și la întâlnirea cu liderii opoziției pro-europene, Maia Sandu și Andrei Năstase, mesajul a fost similar: potrivit comunicatului MAE de la București, cei doi demnitari au subliniat “importanța menținerii stabilității”, iar dezbaterile politice din perspectiva alegerilor prezidențiale din toamnă “trebuie să rămână în cadrele democratice existente și să nu afecteze procesele în curs de relansare a reformelor și de consolidare a stabilității Republicii Moldova”. Cu alte cuvinte, opoziția de la Chișinău să facă bine și să nu deranjeze regimul Plahotniuc, pentru că ar afecta stabilitatea Moldovei. Cei doi miniștri se întâlnesc mai apoi cu experți din societatea civilă, Igor Munteanu, Igor Boțan, Arcadie Barbăroșie etc. Într-un fel aproape neverosimil, Comănescu – potrivit comunicatului oficial MAE – le cere acestora “să mențină imparțialitatea și modul riguros de abordare a temelor de dezbatere publică”[36] . Rezultă că Boțan, Barbăroșie etc nu sunt nici “imparțiali” și nici “riguroși”. Cu ce or fi supărat acești oameni guvernul de la București, de au meritat să fie urecheați de ministrul român de Externe, în prezența unui vice-ministru din guvernul Franței?

Vizita premierului Cioloș la Chișinău (23-25 august), urmată de plata de către România a tranșei din împrumut, chiar înaintea începerii campaniei electorale, n-a ajutat prea mult candidatul PDM, Marian Lupu fiind retras din cursă de Plahotniuc, de vreme ce se clasa pe un loc modest, la mijlocul plutonului de candidați.

Câștigarea alegerilor prezidențiale de către pro-rusul Igor Dodon, cu sprijinul lui Plahotniuc, în mod suprinzător n-a schimbat atitudinea Bucureștiului față de regimul politic de la Chișinău, oligarhul moldovean continuând să se bucure nu doar de încredere ci și de susținerea autorităților de stat din România. PDM are semnat acord de colaborare nu doar cu Rusia Unită, partidul președintelui Vladimir Putin, ci și cu PSD, membru al Internaționalei Socialiste. La ultima ceremonie de semnare, desfășurată la sediul central al PSD, în septembrie 2014, au fost de față, pe lângă premierul Ponta, ministrul de Externe Corlățean și Liviu Dragnea, actualul președinte al PSD[37] . Primul acord de colaborare între PSD și PDM a fost semnat în 2006, de atunci acest document fiind periodic reînnoit.

Victoria categorică a PSD în alegerile din decembrie 2016 a generat doar schimbări stilistice în abordarea relației cu Republica Moldova. Guvernele PSD care s-au succedat în 2017-2018 au redus frecvența contactelor, dar au păstrat direcția nealternată, anume susținerea necondiționată a regimului tot mai autoritar instaurat de Plahotniuc. Dovada cea mai bună o reprezintă cele trei programe de guvernare, rămase neschimbate la capitolul Republica Moldova. Chiar dacă ele preiau mult din programul guvernului Ponta, acum lipsește entuziasmul primului ministru. În doi ani, între august 2013 și august 2015, Ponta vizitase de opt ori Republica Moldova, stabilind un record greu, dacă nu imposibil, de egalat vreodată. În loc de patru vizite pe an, succesorii săi la șefia guvernului, fac o singură vizită la Chișinău, și-l primesc pe omologul moldovean, odată pe an, la București.

Consolidarea situației politice din Moldova și a pozițiilor guvernului Filip la Chișinău se reflectă și în agenda discuțiilor cu demnitarii români. Sintagma “consolidarea stabilității” dispare, locul ei fiind luat de discuții ceva mai concrete despre interconectarea energetică și de transport, precum și despre participarea companiilor românești la precesul de privatizare din Moldova[38] . Instabilitatea politică de la București dar și slaba capacitate a guvernelor PSD de a implementa propriile decizii au făcut ca proiectele să nu avanseze. De altfel, Chișinăul este interesat de tranșele de bani din împrumutul acordat de România, și nu de progresul anumitor proiecte.

Centenarul, la București și Chișinău. Unionism de operetă

Cum anul 2018 este marcat la București, drept Centenarul României Mari, unirea Basarabiei cu României a reprezentat ocazia de a testa relațiile dintre PSD și PDM și felul în care demnitarii moldoveni răspund sensibilităților guvernului României.
La 27 martie, în ziua în care se împlineau (27 martie, pe stil vechi, conform calendarului gregorian, 9 aprilie) 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul României reunit în ședință solemnă a adoptat o “Declarație pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România”[39] . Documentul consideră “pe deplin legitimă” dorința celor care susțin “unificarea celor două state” și asigură că “România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova”. Documentul nu explicitează în ce fel vor fi sprijiniți de la București unioniștii din Republica Moldova, făcând plauzibilă orice speculație.

Deschide.md | Iulian CHIFU // Ușor cu pianul pe scări, că nu e balalaică sau pe cine spijină România în R. Moldova

Procesul de maturizare al unei formațiuni politice și a unui om politic trece prin cel puțin trei etape obligatorii.

Maturizarea partidelor și personalităților politice

Prima e cea de la formarea unei organizații politice, manifestații publice și organizarea de acțiuni care presupun susținere publică și participarea unui număr mare de oameni. Este prima etapă a devenirii unui om politic. Dacă nu poți coordona asemenea organizări și acțiuni, e puțin probabil să poți aspira vreodată la deținerea puterii într-un stat.

A doua etapă este cea a organizării participării unui partid sau a candidaților unui partid la alegeri. Gestiunea alegerilor și administrarea lor e un alt punct relevant, care se soldează și cu obținerea unor funcții în administrația publică locală. Cele petrecute duminică consacră, astfel Opoziția din stradă în depășirea unei etape și nevoia asumării responsabilităților de administrare aferente pozițiilor obținute în alegeri, respectiv cea pentru Primăria Chișinău. Ciclul a început pentru PPDA-PAS-PLDM odată cu alegerile prezidențiale în care Maia Sandu s-a clasat pe locul doi, cu un scor merituos, care merita consolidat și valorificat chiar de atunci.

A treia etapă este cea a accesului la Guvernarea țării, și la responsabilitățile de nivel statal, inclusiv a celor ce țin de reprezentarea țării în relațiile internaționale. Alegerile din Republica Moldova, de la sfârșit de noiembrie-început de decembrie, vor consemna, sper eu, accesul la putere al actualei Opoziții care deja nu mai e din stradă – în sensul lipsei reprezentării relevante în Parlament – ci de la Primăria Capitalei. Într-o formulă de alianță sau coaliție pro-europeană, pro-românească și unionistă ar putea să acceadă la Guvernare, ba chiar ca partidul cel mai important, deci capabil să dea premierul și să-și asume responsabilități naționale.

“…ușor cu pianul pe scări! Responsabilitatea guvernării și a relațiilor externe vine și cu cunoașterea și respectul pentru parteneri, cunoașterea activității și respectul pentru personalitățile care au servit un stat, al tău sau cel partener, și cu bunul simț caracteristic începătorului, aflat la primii pași, față de cei care au parcurs de câteva ori maratonul. Și la nivelul celor din jur, schimbările sunt necesare, pentru a putea aspira la trecerea prin maturizare la următorul nivel. Cu actualul anturaj plin de yesmani, fără critici și fără cunoscători din interior ai activității politice la nivelul la care aspiri, drumul spre un infantilism limitat de genunchiul broaștei e garantat!…”

Deschide.md | Petru BOGATU // Andrei Năstase lovește în România și pregătește întovărășirea cu Renato Usatîi

Dacă cineva mai dorea să aibă o dovadă în plus că Partidul Platforma DA nu-i nici românesc, nici proeuropean, fiind doar anti-Plahotniuc – acum o are. N-a trecut nicio zi de la victoria sa în alegeri, că Andrei Năstase și-a amintit public de dușmanul său de moarte. Dar de data asta numai ca pretext pentru a ataca furios România.

Ca la comandă

Liderul PPDA s-a luat de Guvernul de la București, înfierându-l pentru asistența economică oferită Republicii Moldova. În opinia sa, sprijinul românesc n-a făcut altceva decât să dea apă la moară lui Plahotniuc.

N-a trebuit să așteptăm mult ca să ne convingem că acest atac n-a fost nici întâmplător, nici impulsiv, nici izolat. Ca la comandă, au ieșit la rampă câțiva cunoscuți propagandiști și lobby-iști ai partidei Țopilor.
Armand Goșu și fostul deputat comunist, pro-rus, Iurie Muntean

Armand Goșu și fostul deputat comunist, pro-rus, Iurie Muntean

Armand Goșu, un notoriu antiunionist disperat, care acum trei ani mințea cu nerușinare că unirea Basarabiei ar aduce în România mai mult de un milion de ruși, a lovit vehement, pe o rețea socială, instituțiile statului român. Potrivit lui, toate acestea, de la MAI și administrația prezidențială la SRI și SIE, ar fi „jucat pe mâna lui Plahotniuc”.

Ce-i drept, speriat, pesemne, de propriile scorniri aiuritoare, a șters grabnic propria postare. Prea târziu însă. Afirmațiile sale deșucheate fuseseră deja difuzate de Jurnal.md, nimeni altul decât organul de presă al Partidei Țopilor. De bună seamă, ce scrii cu penița (chiar și cu cea electronică) nu tai că bărdița.

Lui Armand Goșu îi ține isonul un alt personaj controversat care acum un deceniu a scandalizat întreaga suflare românească din Basarabia. Este vorba de Pavel Lucescu, consultantul electoral al lui Andrei Năstase. Acum zece ani, acesta a fost strategul unui grup rău famat de la Iași numit Partidul Moldovenilor care a cochetat cu moldoveniștii comunistului Voronin. Formațiunea cu pricina a dispărut, nu însă și cauza ei. Prin 2012, nucleul dur al acesteia i-a manevrat din spate pe răzvrătiții din Pungești în lupta cu gazele de șist. Protestul împotriva companiei Chevron a fost o acțiune antiamericană și antiromânească instigată și finanțată din umbră de SVR, serviciul de spionaj extern al Rusiei.

Dar să revenim la oile noastre. Acest Pavel Lucescu a recidivat într-un recent interviu pentru Newsweek România. După ce a acuzat serviciile secrete ale României și pe președintele Iohannis că l-ar apără pe Plahotniuc, el a negat caracterul geopolitic al votului din Chișinău, susținând cum că în Republica Moldova s-ar bate nu prorușii cu proeuropenii, ci adepții oligarhiei cu adversarii ei.

Aceste afirmații sunt în egală măsură și mincinoase, și jignitoare pentru majoritatea românească a electoratului care, în lipsa unor candidați unioniști și pro-occidentali credibili și refuzând să participe la o reglare de conturi între actualii și foștii oligarhi, a boicotat în mare parte primul tur de scrutin. Alegătorii s-au mobilizat însă, ca întotdeauna, în turul de balotaj pentru a nu permite socialiștilor să pună stăpânire pe capitală. În Chișinău votul a fost și rămâne geopolitic atâta timp cât grupările stângiste se dau de ceasul morții să readucă Republica Moldova pe orbita Kremlinului.

Deutsche Welle INTERVIU Andrei Năstase: Nu avem ce negocia cu Plahotniuc, o persoană care a uzurpat puterea în stat

Deutsche Welle a realizat un interviu cu Andrei Năstase despre relaţia cu puterea, despre acţiunile pe care urmează să le întreprindă în calitate de primar, dar şi ca politician în perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acestui an.
DW: – Domnule Năstase, aţi învins la alegeri deşi sondajele arătau că nici nu veţi accede în turul doi. Cum vă explicaţi asta? Mint moldovenii în sondaje?
Andrei Năstase: – N-aş vrea să începem această discuţie cu criticarea sondajelor şi explicarea discrepanţei dintre „rezultatele” sondajelor şi rezultatele votului. În acelaşi timp, este axiomatic faptul că democraţia nu se realizează prin sondaje, ci prin exercitarea dreptului la vot, unicul instrument care exprimă voinţa reală a alegătorilor, iar cetăţenii noştri au demonstrat acest lucru. Este foarte important că locuitorii municipiului şi ai suburbiilor nu s-au lăsat manipulaţi de sondajele promovate cu insistenţă în spaţiul public şi au votat, atât în primul, cât şi în al doilea tur, conform propriei conştiinţe şi în baza propriilor opţiuni. Este un lucru îmbucurător că alegătorii au avut o preferinţă de vot clară, care a fost rezultatul unor decizii proprii ale oamenilor. Personal, percep votul cetăţenilor ca pe o mare responsabilitate şi sunt extrem de recunoscător locuitorilor Chişinăului şi ai suburbiilor pentru încrederea acordată. Această încredere mă obligă să nu dezamăgesc oamenii şi să fiu la înălţimea aşteptărilor.
DW: – PPDA şi PAS au denunţat în repetate rânduri captivitatea statului – faptul că Vlad Plahotniuc şi-a subordonat toate instituţiile, în special cele de drept. Credeţi că victoria dumneavoastră îi convine lui Plahotniuc sau, totuşi, instituţiile statului nu sunt chiar atât de capturate?
Andrei Năstase: – Voi fi foarte sincer. Felul în care s-a desfăşurat campania electorală nu i-a lăsat mari şanse lui Plahotniuc de a distorsiona rezultatele alegerilor. Graţie efortului echipei noastre, datorită sprijinului partenerilor noştri, în special Maiei Sandu, echipei PAS şi echipei PLDM care au avut o implicare exemplară, am reuşit să convingem locuitorii că cea mai viabilă soluţie o reprezintă votul acordat candidatului comun al forţelor democratice pro-europene. Spre deosebire de Plahotniuc şi partenerul său Dodon, noi am demonstrat, dacă mai era nevoie, că lucrurile făcute din convingere sunt durabile şi ireversibile. Din acest considerent, în momentul în care am reuşit să obţinem adeziunea alegătorilor în primul tur, era deja imposibil ca regimul să distorsioneze acest rezultat în turul doi. În acelaşi timp, să nu ne îmbătăm cu apă rece. Captivitatea instituţiilor statului rămâne o realitate evidentă. Important este însă faptul că noi am demonstrat în cadrul acestor alegeri viabilitatea metodelor de luptă împotriva acestui regim şi anume: chiar şi într-un stat capturat, voinţa cetăţenilor exprimată în mod democratic este decisivă.
DW: – Aveţi doar un an – chiar mai puţin dacă ţinem cont de alegerile parlamentare din toamnă – ca să convingeţi oamenii că sunteţi altfel decât cei care, spuneţi dumneavoastră, guvernează prost această ţară. Pe ce mizaţi? Întreaga maşinărie administrativă va lucra să vă compromită, cel mai probabil veţi fi sabotat de Consiliul Municipal, două trusturi de presă care deţin 90% din media vor lucra împotriva Dvs. Nu credeţi că prin venirea la Primărie cu mâinile legate expuneţi partidul în perspectiva alegerilor parlamentare? Nu credeţi că exact asta şi-au dorit guvernarea PD şi Plahotniuc?
Andrei Năstase: Realităţile pe care le-aţi enumerat au fost conştientizate de către noi chiar de la începutul acestei campanii. Pe de altă parte, nu avem altă soluţie decât să eliberăm, pas cu pas, instituţiile captive ale statului. Chiar şi într-un context oligarhic ostil, sunt convins că vom reuşi realizarea angajamentelor electorale. Mai ales având sprijinul oamenilor. Unul din factorii pozitivi, în acest context general negativ, constă în faptul că orice boicot, orice eventuală sabotare din partea Consiliului Municipal sau a Guvernului vor fi taxate dur peste câteva luni de alegători atât la alegerile parlamentare, cât şi la cele locale care vor avea loc în 2019. Din acest considerent, sunt convins că guvernarea nu va reuşi în totalitate să blocheze iniţiativele noastre la nivelul municipiului Chişinău. Totuşi, suntem pregătiţi şi pentru scenariul unei sabotări totale. Indiferent însă de planurile lui Plahotniuc şi ale lui Dodon, noi vom pune în aplicare, chiar din prima zi de mandat, angajamentele noastre electorale.

The leader of Dignity and Truth Platform Andrei Nastase casts his ballot at a polling station during local elections in Chisinau, Moldova, 20 May 2018.