This is default featured slide 1 title

This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 2 title

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 3 title

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 4 title

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

This is default featured slide 5 title

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More »

 

Category Archives: Unirea

Adevarul.md | Constantin Codreanu: Regimul Plahotniuc – Dodon reprezintă un pericol la adresa securităţii României

Deputatul român Constantin Codreanu a declarat că a interpelat Ministerul de Externe al România ca instituţia să clarifice situaţia şi să ofere explicaţii pe cazul expulzării din Moldova a activistului George Simion. În opinia parlamentarului, „regimul Plahotniuc – Dodon” va putea recidiva împotriva oricărui cetăţean român care va pleda pentru unirea celor două maluri ale Prutului.
„Am ajuns în situaţia în care regimul antidemocratic Plahotniuc- Dodon reprezintă el însuşi o problemă de securitate pentru România şi pentru români”, a afirmat Constantin Codreanu într-o luare de cuvânt în plenul Parlamentului României.
Deputatul consideră că expulzarea lui George Simion este un abuz „de natură să limiteze drepturile cetăţenilor românila libera circulaţie şi la exprimarea opiniilor”.
„Aceste abuzuri pot conduce la deteriorarea relaţiilor speciale şi privilegiate dintre cele două state româneşti ale noastre. Ele urmăresc descurajarea şi suprimarea mişcării unioniste din R. Moldova, susţinută tot mai mult de cetăţenii de peste Prut. Liderul Platformei Unioniste „Acţiunea – 2012” nu a întreprins niciodată acţiuni care să reprezinte pericol pentru securitatea naţională şi ordinea publică din Republica Moldova”, a subliniat Codreanu.

10TV.md | VIDEO/Dorin Chirtoacă: Forțele de dreapta trebuie să colaboreze. Unirea forțelor anti-regim va acționa

Fostul primar al municipiului Chisinau și prim-vicepreședintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, nu lasă mânile în jos și continuă să-i cheme la unitate pe lideri PPDA și PAS. Chirtoacă susține că în mod normal, forțele de dreapta ar trebui să colaboreze între ele. Doar unirea tuturor forțelor anti-regim va acționa.

Ex-primarul municpiului Chișinău Dorin Chirtoacă, și actualul vicepreședinte a Partidului Liberal, susține că este pregătit să treacă „filtrul de integritate” propus de Maia Sandu, dar în același timp vrea ca lidera Partidului Acțiune și Solidaritate să i se alăture în acest exercițiu. „Eu aștept să văd unde și când mă cheamă Maia Sandu să trec acest filtru”, afirmă acesta în cadrul unei emisiuni televizate.

Vicepreședintele PL consideră că unica soluție pentru a câștiga alegerile e unificarea tuturor forțelor democratice.
Pe de altă parte, Maia Sandu, spune că este gata să meargă înainte cu o listă reprezentativă, inclusiv și cu candidați din partea PL, însă care vor fi aleși după merite.

Societatea civilă poate merge înainte doar cu candidați integri, și speră că aceștia se vor regăsi cât mai curând în rândurile partidelor declarate pro-europene si pro-democratie, dar și din rândurile cetățenilor simpli.

10TV.md | VIDEO // Exporturile spre România vor fi mai mari de 750 milioane de dolari

În premieră, exporturile spre România, vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodată de R. Moldova. Experții economici explică această majorare prin faptul că în România ajung piese auto şi utilaj pentru maşini, care costă mult mai mult decât orice alt produs.

Exporturile şi importurile din R. Moldova sunt în creştere continuă. Acest lucru le permite experţilor economici să facă prognoze optimiste în ceea ce priveşte dezvoltarea statului.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniţă, în acest an, pentru prima dată exporturile vor depăși trei miliarde de dolari, importurile vor fi mai mari de şase miliarde de dolari, iar două miliarde de dolari din livrările de mărfuri vor veni din Uniunea Europeană.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exporturile în România au crescut cu peste 330 de milioane de dolari în ultimii trei ani. Expertul explică această majorare prin faptul că în România ajung piese auto şi utilaj pentru maşini. Iar acestea costă mult mai mult decât orice alt produs.

De asemenea, expertul mai vorbeşte despre faptul că importurile vor depăși pentru prima dată 6 miliarde de dolari anual, iar exporturile spre România, în premieră vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodată de R. Moldova.

Adevarul.md | Lulea Marius Dorin : Ce şanse sunt ca Parlamentul Republicii Moldova să aprobe Declaraţia de Unire cu România?

O mulţime impresionantă adunată ieri la Chişinău a cerut Parlamentului Republicii Moldova să voteze un Act de Unire cu România, aşa cum a votat Sfatul Ţării în anul 1918 şi tot aşa cum România a votat pe 27 martie 2018.
Pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Naţională. Reprezentanţi politici ai tuturor provinciilor au participat la acest eveniment. O sută de mii de români, cetăţeni simpli, au fost şi ei prezenţi la eveniment. Presiunea ţării a fost una fantastică. S-a început cu negocieri, cu politicieni care se opuneau, cu alţii care aveau reţineri, cu unii ce puneam condiţii. Poporul din stradă a convins pe cei din Sala Marii Uniri că Unirea se face acum şi fără nici o condiţie… şi aşa a fost.
La 100 de ani distanţă, pe 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti avea să supună votului o declaraţie de Unire a României cu Republica Moldova. Gestul a fost unul istoric şi de o greutate deosebită: practic jumătate din Unire a fost ratificată, poarta rămânând deschisă şi mingea plasată în Republica Moldova. Mai mult decât atât, această declaraţie a făcut din România în mod oficial un stat cu politică Unionistă, tot aşa cum China sau Coreea are. Nu a existat nici o reacţie negativă la nivel internaţional, nici măcar din partea Federaţiei Ruse, gestul fiind acceptat ca un act firesc şi normal. Declaraţia a fost aprobată cu unanimitate de voturi, fără nici o opoziţie. Un gest istoric şi de lăudat a venit şi din partea comunităţii maghiare: aleşii lor au preferat să asiste la eveniment, să se abţină la vot, dar să nu voteze împotrivă sau să boicoteze.

Pe 1 septembrie 2018 la Chişinău mulţimea impresionantă care aştepta participanţii la Marşul Centenar a solicitat ca Parlamentul Moldovean să voteze o rezoluţie de Unire a Republicii Moldova cu România, similară cu cea a Sfatului Ţării din 27 martie 1918 şi completată de cea votată de parlamentul României pe 27 martie 2018. Acest lucru avea să se întâmple deja după ce sute de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţii de unire sau au realizat în anul centenar înfrăţiri cu alte localităţi din România.

Ce este de făcut? Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputaţi. Dintre aceştia 74 au deja cetăţenia României, posibil să crească numărul în perioada următoare. O bună parte dintre aceştia susţin un unionism pe faţă, declarat, alţii au reţineri în a se manifesta public şi mai există şi o parte care se opune. Cu toate acestea în anul centenar numărul parlamentarilor care devin favorabili unei astfel de idei este în creştere. Dintre aceştia un grup trebuie să îşi asume preluarea unei astfel de declaraţii sau întocmirea ei. Acest grup poate să aducă în faţa colegilor spre vot o astfel de declaraţie. Pentru acest lucru e nevoie de puţin timp şi bine ar fi ca evenimentul să se producă spre final de mandat parlamentar, cine ştie, poate chiar înainte de alegerile care ar trebui să se producă în februarie 2018. Până la acel moment nu trebuie să discutăm de şanse ci ca să depunem spre vot un astfel de rezoluţie Apoi fiecare deputat se va afla în faţa unui moment istoric. România deja a votat declaraţia de Unire motiv pentru care o aproba la Chişinău va face ca Unirea să se facă exact în acel moment, adică imediat după numărarea voturilor. Vor fi ei şi bileţelul cu care vor vota. De la acel vot încolo nimic nu va mai conta, nimeni nu le mai poate face nimic, nu trebuie să răspundă nici unei comenzi politice. Vor fi ei cu propria lor voinţă.

Românii de pretutindeni se reunesc la Iași la primul Congres al Reîntregirii Neamului. Jurnaliştii din Republica Moldova şi România îşi dau întâlnire la 25 şi 26 august la Iaşi la Reuniunea jurnaliştilor

Delegați din toate teritoriile istorice românești se vor întruni la Iași pe 25-26 august curent, pentru a participa la primul Congres al Reîntregirii Neamului. Evenimentul are menirea să coaguleze mesajele de reîntregire a neamului românesc, în ajunul sărbătoririi Zilei Limbii Române, ale delegaților din Bucovina, Basarabia și din alte teritorii românești. La eveniment sunt așteptați și jurnaliști de pe cele două maluri ale Prutului, pentru a pune la puncta un plan de acțiuni concrete în vederea Unirii informaționale a celor două state.

Jurnaliştii din Republica Moldova şi România îşi dau întâlnire la 25 şi 26 august la Iaşi la Reuniunea jurnaliştilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Reuniunea Jurnaliștilor va avea loc la debutul Conferințelor Congresului Reîntregirii Naționale. Sâmbătă, 25 august, jurnaliști din România și Republica Moldova, vor dezbate modalitățile concrete de a lega informațional teritoriile cu populație vorbitoare de limbă română, iar duminică, de la ora 10:00, ideile exprimate se vor reuni într-un plan comun de acțiuni.

Conferințele Congresul Reîntregirii Neamului se vor desfășura pe 25 și 26 august, la Iași, orașul celor trei Uniri, care în Anul Centenar, își asumă dezbaterea viitorului României și evidențierea potențialului său de dezvoltare. Conferințele vor aduce în discuție Unirea Republicii Moldova cu România ca proiect de Țară, protejarea drepturilor populației românești din jurul granițelor, precum și proiecte urgente de infrastructură ca autostrada Chișinău-Iași-Târgu Mureș.

Congresul Reîntregirii neamului este la prima ediție, iar organizatorii își propun ca acesta să fie organizat și anii viitori în alte locații, cu scopul apropierii celor două maluri de Prut.

surse : TVR Moldova si 10TV.md

Hotnews..ro | Analiza de Armand Gosu : Prizonerii lui Plahotniuc. Relațiile dintre România și Republica Moldova

[fragmente] … Între 2009 și până în 2013, Republica Moldova a fost poate cel mai important și de succes proiect de politică externă al României, cu obiectivul asumat de modernizare a statutului vecin și de apropiere de UE, implicit de România, singura poartă de acces către Vest. Ascultată inițial cu suspiciune și neîncredere, bănuită de agendă revizionistă ascunsă, vocea Bucureștiului a început foarte repede să conteze, iar atitudinea lui să fie apreciată în celelalte cancelarii. Premianta clasei Parteneriatului Estic, Moldova – grație și României – a devenit noua dragoste dar și consolarea Occidentului, dezamăgit de evoluțiile guvernării portocalii de la Kiev și lovit de “Ukraine fatigue”.

Între timp, după 2014, în cancelariile vestice s-a instalat “Moldova fatigue”. Din premiantul clasei Parteneriatului Estic, Moldova a devenit durerea ei de cap. An după an, începând din 2009, România a promovat, mai mult sau mai puțin discret, mai mult sau mai puțin inteligent, dosarul Moldova. A influențat, uneori chiar fără să vrea evoluțiile politice de la Chișinău. Bucureștiul dădea tonul în adoptarea unor poziții la UE sau în cancelariile vestice.

Astăzi, România a ajuns ținta reproșurilor diplomațiilor străine pentru criza din Republica Moldova. Însă, nu e clar în ce măsură România e responsabilă de degradarea dramatică a situației politice, economice, sociale din Moldova. Cum toți fug de eșec și nimeni nu vrea să-l deconteze, e și o doză de comoditate din partea cancelariilor străine care au asistat impasibile la degradarea situației de la Chișinău și au acceptat fără spirit critic toate narativele livrate de București, deși deveniseră evident că erau falsuri grosolane, iar astăzi aceleași cancelarii occidentale caută un țap ispășitor, pentru că mizeria nu mai poate fi ascunsă. Asta nu scutește clasa politică de la București, înalții funcționari din sistemul diplomatic și de securitate care au avut în grijă dosarul Moldova de un decont serios. Și, a doua etapă, după decont, e profilarea unei noi politici care să răspundă obiectivelor României și să readucă încrederea în capacitatea Bucureștiului de a evalua corect situația de la Chișinău și a propune acțiuni menite să consolideze reformele, precum și să readucă încrederea în Occident și în valorile lui tradiționale.

Cu Plahotniuc până la capăt!

La 4 martie 2016, printr-o altă decizie bizară, Curtea Constituțională a Republicii Moldova reintroducea alegerile prezidențiale, într-o republică parlamentară. Deși scrutinul prezidențial avea potențialul să spargă frontul anti-oligarhic, prin retragerea lui Năstase și susținerea acordată Maiei Sandu, gruparea pro-europeană, deși a pierdut alegerile, a ieșit întârită. În turul doi, de la 13 noiembrie, s-au confruntat pro-rusul Igor Dodon cu pro-europeana Maia Sandu. Parcă pentru a contrazice narativul Bucureștiului, Plahotniuc l-a susținut pe pro-rusul Dodon să câștige alegerile. Daniel Ioniță, numit la 23 mai 2016, de președinte Iohannis, ambasador al României la Chișinău, n-a mai ieșit cu nici un comunicat de presă și nici n-a explicat fractura logică a diplomației române. Deci, amenințarea rusească era valabilă doar în cazul în care liderii opoziție extraparlamentare Sandu și Năstase organizau demonstrații de protest. Atunci când Plahtoniuc l-a susținut pe pro-rusul Dodon să ajungă președinte, amenințarea rusească nu mai exista.

Bucureștiul a fost extrem de activ în anul 2016, în relația cu Chișinăul. S-au consemnat nenumărate vizite oficiale și încurajări. La 26 ianuarie, Pavel Filip vine la București, cerând deblocarea creditului de 150 de milioane de Euro, promis de România. Discuția cu Cioloș i-a dat mari speranțe, și pe bună dreptate. La 5 aprilie, subsecretarul de stat Răzvan Horațiu Radu, face o vizită la Chișinău, pentru a discuta “complexitatea procesului de armonizare legislativă cu dreptul Uniunii Europene”[32] . La 14 aprilie, un viceministru de Externe moldovean e primit la București de ministrul Comănescu și secretarul de stat Ioniță. Demnitarii români vorbesc, potrivit comunicatului MAE, de “evoluțiile pozitive înregistreate în ultimele luni în ce privește promovarea reformelor”. Comănescu l-a asigurat pe demnitarul moldovean că “România va acorda întreg sprijinul necesar pentru acțiunile de reformă… [Comănescu] a adăugat că progresele pe aceste teme sunt direct relevante pentru întrunirea în perioada următoare a condițiilor necesare transferării primei tranșe a creditului de 150 de milioane de euro oferit de România”[33] . O zi mai târziu, la Bratislava, cu ocazia GLOBSEC, Comănescu se vedea și cu ministrul moldovean de externe, Andrei Galbur, pe care l-a asigurat de “susținerea puternică” pe care România o acordă țării sale[34] . În luna mai are loc vizita de trei zile a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, la Chișinău. Cu această ocazie este fluturată din nou teza “consolidării stabilității” Republicii Moldova[35] .

Vârful acțiunilor de lobby diplomatic pentru consolidarea regimului Plahotniuc s-a înregistat în vara 2016, când ministrul Comănescu, însoțit de secretarul de stat pentru afaceri europene din ministerul francez de Externe, Harlem Desir, au vizitat Republica Moldova. Comănescu și Desir erau și co-președinți ai Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, inițiat de fostul ministru Baconschi, în ianuarie 2010. Acest tandem româno-francez pentru promovarea Republicii Moldova la Bruxelles n-a mai funcționat o perioadă. Dar, în urma vizitei lui Cioloș la Paris, unde a fost primit de primul ministrul al Franței, Manuel Valls, alături de care a semnat Foaia de parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral, acest Grup pentru Acțiunea Europeană a fost relansat, iar cei doi miniștri, Comănescu și Desir, au vizitat orașul Chișinău la 16-17 iunie. Mesajul la întâlnirea cu președintele Timofti și cu primul ministru Filip era același: “consolidarea stabilității”. Până și la întâlnirea cu liderii opoziției pro-europene, Maia Sandu și Andrei Năstase, mesajul a fost similar: potrivit comunicatului MAE de la București, cei doi demnitari au subliniat “importanța menținerii stabilității”, iar dezbaterile politice din perspectiva alegerilor prezidențiale din toamnă “trebuie să rămână în cadrele democratice existente și să nu afecteze procesele în curs de relansare a reformelor și de consolidare a stabilității Republicii Moldova”. Cu alte cuvinte, opoziția de la Chișinău să facă bine și să nu deranjeze regimul Plahotniuc, pentru că ar afecta stabilitatea Moldovei. Cei doi miniștri se întâlnesc mai apoi cu experți din societatea civilă, Igor Munteanu, Igor Boțan, Arcadie Barbăroșie etc. Într-un fel aproape neverosimil, Comănescu – potrivit comunicatului oficial MAE – le cere acestora “să mențină imparțialitatea și modul riguros de abordare a temelor de dezbatere publică”[36] . Rezultă că Boțan, Barbăroșie etc nu sunt nici “imparțiali” și nici “riguroși”. Cu ce or fi supărat acești oameni guvernul de la București, de au meritat să fie urecheați de ministrul român de Externe, în prezența unui vice-ministru din guvernul Franței?

Vizita premierului Cioloș la Chișinău (23-25 august), urmată de plata de către România a tranșei din împrumut, chiar înaintea începerii campaniei electorale, n-a ajutat prea mult candidatul PDM, Marian Lupu fiind retras din cursă de Plahotniuc, de vreme ce se clasa pe un loc modest, la mijlocul plutonului de candidați.

Câștigarea alegerilor prezidențiale de către pro-rusul Igor Dodon, cu sprijinul lui Plahotniuc, în mod suprinzător n-a schimbat atitudinea Bucureștiului față de regimul politic de la Chișinău, oligarhul moldovean continuând să se bucure nu doar de încredere ci și de susținerea autorităților de stat din România. PDM are semnat acord de colaborare nu doar cu Rusia Unită, partidul președintelui Vladimir Putin, ci și cu PSD, membru al Internaționalei Socialiste. La ultima ceremonie de semnare, desfășurată la sediul central al PSD, în septembrie 2014, au fost de față, pe lângă premierul Ponta, ministrul de Externe Corlățean și Liviu Dragnea, actualul președinte al PSD[37] . Primul acord de colaborare între PSD și PDM a fost semnat în 2006, de atunci acest document fiind periodic reînnoit.

Victoria categorică a PSD în alegerile din decembrie 2016 a generat doar schimbări stilistice în abordarea relației cu Republica Moldova. Guvernele PSD care s-au succedat în 2017-2018 au redus frecvența contactelor, dar au păstrat direcția nealternată, anume susținerea necondiționată a regimului tot mai autoritar instaurat de Plahotniuc. Dovada cea mai bună o reprezintă cele trei programe de guvernare, rămase neschimbate la capitolul Republica Moldova. Chiar dacă ele preiau mult din programul guvernului Ponta, acum lipsește entuziasmul primului ministru. În doi ani, între august 2013 și august 2015, Ponta vizitase de opt ori Republica Moldova, stabilind un record greu, dacă nu imposibil, de egalat vreodată. În loc de patru vizite pe an, succesorii săi la șefia guvernului, fac o singură vizită la Chișinău, și-l primesc pe omologul moldovean, odată pe an, la București.

Consolidarea situației politice din Moldova și a pozițiilor guvernului Filip la Chișinău se reflectă și în agenda discuțiilor cu demnitarii români. Sintagma “consolidarea stabilității” dispare, locul ei fiind luat de discuții ceva mai concrete despre interconectarea energetică și de transport, precum și despre participarea companiilor românești la precesul de privatizare din Moldova[38] . Instabilitatea politică de la București dar și slaba capacitate a guvernelor PSD de a implementa propriile decizii au făcut ca proiectele să nu avanseze. De altfel, Chișinăul este interesat de tranșele de bani din împrumutul acordat de România, și nu de progresul anumitor proiecte.

Centenarul, la București și Chișinău. Unionism de operetă

Cum anul 2018 este marcat la București, drept Centenarul României Mari, unirea Basarabiei cu României a reprezentat ocazia de a testa relațiile dintre PSD și PDM și felul în care demnitarii moldoveni răspund sensibilităților guvernului României.
La 27 martie, în ziua în care se împlineau (27 martie, pe stil vechi, conform calendarului gregorian, 9 aprilie) 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul României reunit în ședință solemnă a adoptat o “Declarație pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România”[39] . Documentul consideră “pe deplin legitimă” dorința celor care susțin “unificarea celor două state” și asigură că “România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova”. Documentul nu explicitează în ce fel vor fi sprijiniți de la București unioniștii din Republica Moldova, făcând plauzibilă orice speculație.

VIDEO Situaţie jenantă la Bălţi. Primarul oraşului a avut nevoie de traducător să înţeleagă discursul ţinut în limba română de ambasadorul Japoniei la Chişinău

Primarul de Bălţi, Nicolai Grigorişin, s-a pomenit într-o situaţie jenantă în cadrul unei înâlniri pe care a avut-o vineri, 13 iulie, la Bălţi, cu ambasadorul Japoniei la Chişinău, Masanobu Yoshii. Edilul oraşului a avut nevoie de traducător în timpul discursului rostit de diplomatul nipon în limba română.

Masanobu Yoshii a întreprins o vizită la Bălţi pentru a participa la deschiderea instituţiei preşcolare nr. 12 „Luceafărul”, care a fost renovată cu sprijinul financiar al Japoniei, fiind alocaţi în acest sens 84.000 de dolari.
„Sunt foarte bucuros că pot să vă văd pe voi copiii dornici de a acumula cunoştinţe. Întotdeana copiii sunt pentru viitor şi pentru dezvoltare”, a declarat ambasadorul Japoniei, în română.
La rândul său, primarul de Bălţi a ţinut şi el un discurs în cadrul evenimentului, doar că în limba rusă. De această dată, diplomatul nipon a avut nevoie de traducere din rusă.
Nicolai Grigorişin s-a declarat deschis pentru o cooperare cu Japonia şi a mulţumit Guvernului de la Tokio pentru ajutorul financiar. Primarul de Bălţi a fost ales în funcţie din partea formaţiunii „Partidul Politic Partidul Nostru”, condus de către Renato Usatîi. Acesta a reuşit să obţină 61,74% din voturile alegătorilor.

Citeste mai mult: adev.ro/pc257b

Ascultă Europa Libera | Sabin Orcan: „Combaterea propagandei și o presă care demontează minciunile și manipulările

Un interviu cu directorul pentru România și R. Moldova al revistei „Newsweek”.

Autoritățile moldovene au interzis intrarea în Republica Moldova a 250 de exemplare din revista „Newsweek”, ediția de România. Jurnalistul Sabin Orcan, director „Newsweek” pentru România și Republica Moldova, declară că avea câte 50 de exemplare din cele cinci numere apărute până acum în portbagajul mașinii cu care venea la un eveniment la Chişinău. La intrarea în Republica Moldova jurnalistul a fost nevoit să facă cale întoarsă după ce un vameș moldovean i-a spus că nu poate intra în țară, pe motiv că publicațiile „ar putea constitui propagandă”. Într-un interviu cu Europa Liberă, Sabin Orcan condamnă incidentul și îl consideră un abuz, care face parte „dintr-un reflex stalinist al cenzurii”. „Adevărata luptă cu propaganda trebuie să se facă având o presă care demontează minciunile și manipulările”, spune Sabin Orcan.

Sabin Orcan: „În primul rând, sunt șocat, pentru că am venit de zeci de ori în Republica Moldova. E adevărat că de foarte multe ori cu avionul, dar am venit o dată și cu mașina. Vă reamintesc că am contribuit și eu la proiectul ziarului „Adevărul de Moldova”, primul ziar românesc care a trecut Prutul. Și-mi aduc aminte că am venit cu mașina, chiar cu ziare în portbagaj și niciodată nu m-a întrebat nimeni nimic. E adevărat că și atunci existau niște legi care mi s-au părut ușor ciudate, venind din România gen ca redactorul-șef al unei publicații să fie musai cetățean moldovean.

Dar acum am fost șocat, pentru că pur și simplu i-am explicat vameșului – în portbagaj aveam câte 50 de exemplare din fiecare număr „Newsweek ” România, niște numere vechi, deja vândute în România, pe care nu am venit să le vând, am venit pentru că sunt invitat la o conferință în Chișinău, organizată de oameni de afaceri români și moldoveni și am venit să le dau cadou participanților la conferință – cam 50 de persoane – să le dau câte un exemplar din revista „Newsweek”, ca să știe despre ce e vorba, mai ales că urmează și urma să anunț, am și anunțat astăzi ca revista să fie distribuită în viitor și în Republica Moldova, fiind în limba română și cu subiecte de interes pentru zona geopolitică în care trăim.

I-am arătat legitimația de director la „Newsweek”, i-am spus că am mai fost de atâtea ori în Republica Moldova. Vameșul respectiv, locotenentul-major Andrei Grozav sau Zugrav, Grozav cred că se numește, mi-a spus că nu, că eu nu am voie ca persoană fizică, chiar dacă nu le vând și le dau gratuit aceste reviste, nu am voie să le aduc în Republica Moldova. Să aduc „periodice”, așa mi-a spus. L-am rugat să-mi indice legea și articolul care prevede asta, dar n-a știut să-mi spună nici legea, nici articolul.”

Adevarul.md | Constantin Codreanu: Trebuie să ieşim în stradă pentru a ne apăra drepturile fundamentale. După bătaia de joc în dosarul cetăţeniei presedintelui Traian Băsescu, acum scandalul invalidarii scrutinului de la primaria Chişinău

Fostul candidat al PUN la funcţia de primar de Chişinău, deputatul român Constantin Codreanu, a declarat că „justiţia „independentă” din R. Moldova loveşte din nou”, după ce rezultatul alegerilor din Chişinău nu a fost validat.
„După bătaia de joc în dosarul cetăţeniei în care este vizat preşedintele Traian Băsescu, Judecătoria Chişinău a decis, acum câteva minute, să nu confirme legalitatea alegerilor locale anticipate din Chişinău”, a scris Constantin Codreanu pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că „regimul Plahotniuc-Dodon este o tumoare cancerigenă pe trupul democraţiei din cel de-al doilea stat românesc”. „Soluţia e una singură: proteste. Trebuie să ieşim în stradă pentru a ne apăra drepturile fundamentale ca cel de a alege şi de a fi ales”, a precizat Codreanu.
Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a decis în seara de marţi, 19 iunie, după trei ore de dezbateri, să nu valideze rezultatul alegerilor din Chişinău. Astfel, Andrei Năstase nu poate încă prelua atribuţiile de primar general al Capitalei, deşi a câştigat scrutinul din 3 iunie în faţa socialistului Ion Ceban cu 52%.

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: daţi-ne argumente ca să vă putem ajuta când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie România preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o susţinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova să ofere cât mai multe argumente că are nevoie şi vrea. Aceasta este declaraţia lui Iulian Chifu, analist de politică externă român, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina – Georgia care are loc la Kiev, în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declaraţii le puteţi viziona în interviul integral.

TVR MOLDOVA – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chişinău, acum este a doua reuniune la Kiev, ce ar trebui să urmeze în relaţiile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca să evoluăm de la conferinţe şi discursuri spre anumiţi ipaşi concreţi pe care UE îi aşteaptă de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consumă aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentară a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE şi care sunt cele mai avansate în domeniul reformelor pentru că mai există alte trei ţări în Parteneriatul Estic care intră în discuţii. Evident că este important ca cele trei state să înceapă să dezvolte proiecte comune dincolo de această reuniune care este importantă. De asemenea trebuie să implice în mod automat statele baltice Polonia şi România adică statele din flancul etic, ele pot încerca cooperări fie în formatul B9 fie în formatul Polonia – România şi statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul că acesta este drumul spre UE, spre occident şi de a obţine şi sprijinul statelor vecine în această direcţie. Va exista o descindere la Washington la sfârşitul lunii iunie a acelor trei şefi de Parlamente împreună şi cu susţinerea celor trei state baltice, tocmai pentru a atrage atenţia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reacţia Moscovei după aceste evenimente care se consumă având în vedere că în 2019 este un an electoral atât pentru Republica Moldova cât şi pentru Ucraina?

I. Chifu – Federaţia Rusă are reacţii întotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie să fie privite într-o formă descurajantă. Important este afirmarea suveranităţii a integrităţii teritoriale şi a independenţei celor trei state care se afirmă inclusiv prin adoptarea unor obţinui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul şi orientarea strategică a Republicii Moldova, în al doilea rând menţinerea orientării în privinţa Ucrainei. Acolo unde să zicem că avem emoţii mai puţine. Pentru că menţinerea acelui război, anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă din estul Ucrainei a creat din Rusia un duşman şi indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorientări este nulă pentru că populaţia în sine este pornită pe linie proeuropeană.

TVR MOLDOVA –
Aţi pomenit de România în această ecuaţiei de cooperare regională, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, în 2019 la 1 ianuarie România preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ce credeţi că ar trebui să facă cele trei state pe deoparte şi care ar trebui să fie agenda Bucureştiului în această preşedinţie, pentru că în primul rând sunt două ţări de frontieră cu România?